7 septembrie 2007

[KURT VONNEGUT] *fii binecuvantat, domnule rosewater sau nu strica orzul pe gaste* /unu

* * *




* Un morman de bani este protagonistul aceste istorisiri despre oameni, intocmai cum o putina cu miere ar putea pe drept cuvant sa fie personajul principal intr-o istorisire despre albine.

* Abraham Lincoln declarase ca nici un pret nu era prea mare pentru restaurarea uniunii nationale, asa ca Noah ridica preturile produselor sale in proportie directa cu tragedia tarii. Si mai facu aceasta descoperire: reclamatiile guvernului fata de preturile si de calitatea marfurilor sale se evaporau la plata unor sperturi intristator de mici.

* Noah si altii de teapa lui intuisera insa faptul ca acest continent era marginit si ca anumiti dregatori venali, mai cu seama legislatorii, puteau fi convinsi sa arunce cate o ciozvarta din el in sus, in asa fel incat aceasta sa poposeasca in poala lui Noah si a celor semeni lui.
Asa a ajuns o mana de cetateni hrapareti sa stapaneasca tot ce se putea in America. Asa a luat fiinta stupidul, crudul, absurdul si cu desavarsire inutilul sistem american de clase. Cetatenii onesti, sarguinciosi si pasnici ajunsesera sa fie acuzati ca sug sangele poporului atunci cand indrazneau sa ceara o leafa cu care sa-si poata duce zilele. Iar ei constatara cu stupoare ca altii incepusera sa fie rasplatiti cu laude pentru a fi nascocit noi metode de stoarcere a unor sume enorme prin crime pentru care nu existau legi. Si astfel, visul american s-a intors cu burta-n sus, s-a inverzit la fata, saltand la suprafata murdara a cupiditatii nelimitate, s-a umflat de gaze si a pocnit in soarele amiezii.

* Oricine-si va fi inchipuit ca Statele Unite ale Americii trebuiau sa fie un loc al utopiei este un smintit incapatanat, afurisit si lenes.

* Totul decurse perfect pana la ultima scena a operei, in care eroul si eroina sunt introdusi intr-o incapere inchisa ermetic ca sa moara sufocati. In vreme ce perechea condamnata tragea adanc aerul in piept, Eliot le striga de sus: "O sa rezistati mai mult daca nu mai cantati!". Eliot se ridica in picioare, se apleca peste marginea lojii si-i sfatui pe cantareti: "Poate ca voi nu va pricepeti la oigen, eu insa ma pricep. Credeti-ma, e mai bine daca nu cantati."

* Mai era si-o fotografie a lui Trout. Ea infatisa un om batran, cu o barba deasa si neagra. Arata ca un Iisus speriat si imbatranit a carui sentinta la moarte prin crucificare fusese comutata in inchisoare pe viata.

Niciun comentariu: